“am un copil/tare debil/nu stă în loc/aproape deloc
ziua întreagă/de mine se roagă/să îi explic/orice mizilic:
că de ce e apa apă/că de ce acul înţeapă/de ce e frig în frigider/cum de ajunge apa-n cer;
vrea de mâncat/doar aer curat/doarme puţin/ce mai, i-un chin;
să-l pedepsesc – nu pot/că-l doare în cot
să-l reneg – nu -mi vine/că e copilul din mine”
(Iv cel Naiv – Uibesc, Editura Vellant, 2012 – proaspăt scoasă din tipar si foarte frumoasă carte!)
